12 februarie, 2004

INTRODUCERE

Domnule Rector Marga, distinsi membrii ai facultatii si studenti ai universitatii Babes-Bolyai, viitori lideri ai Romaniei:

In primul rand, permiteti-mi sa va spun ca sunt incantat, dar in acelasi timp primesc smerit aceasta distinctie onorifica ce mi-a fost acordata. Stiu ca Babes-Bolyai este o universitate de exceptie, care va ramane mult timp un model de excelenta pentru studentii transilvaneni si nu numai. Cu aceasta distinctie onorifica simt ca am devenit colegul dumneavoastra si ca, in acelasi timp, am devenit un alt ambasador al bunavointei pentru aceasta distinsa universitate.

Imi face intotdeauna placere sa ma intorc la Cluj-Napoca, desigur. Unii dintre dumneavoastra poate m-au intalnit cu alte cateva ocazii, in momentele in care exploram acest oras minunat; am avut cateva conversatii interesante in cursul acestor vizite. Altii m-au intalnit poate cand am participat toamna trecuta la deschiderea Festivalului de Muzica Americana. Cluj-Napoca are o istorie fascinanta, imbogatita de recunoscuta diversitatea etnica si religioasa. Stiu ca sunteti mandri de aceasta mostenire deosebita, pe care o vad ca o sursa de imensa putere, intr-un moment in care Romania se pregateste sa se alature comunitatii euro-atlantice.

Mi s-a oferit prilejul sa va vorbesc astazi despre aspectele politicii externe americane. Exista multe subiecte de discutie, de la Irak la globalizare sau la relatiile trans-atlantice. Dar, intr-un fel, simt nevoia de a purta discutia noastra in zone mult mai profunde si anume sa va explic cum experienta Americii de-a lungul istoriei ne-a conturat modul in care noi privim relatiile cu alte natiuni, inclusiv cu Romania. Prin urmare, cu scuzele de rigoare celor dintre dvs. care ar putea cunoaste mai multe despre istoria Americii decat mine, va rog sa imi permiteti, in scurtul timp petrecut impreuna, sa deschid sufletul Americii in fata dvs.

DREPTURILE CETATENILOR

Aceia dintre dumneavoastra care au citit Declaratia de Independenta a Americii isi amintesc poate de proclamatia "toti oamenii se nasc egali si sunt daruiti de creatorul lor cu anumite drepturi inalienabile". Dupa elaborarea acestor drepturi, acest apel la eliberarea de sub tiranie constituia o declaratie revolutionara la acea vreme, o declaratie care pune temelia Americii si a tuturor democratiilor moderne. "… Pentru asigurarea acestor drepturi", se continua, "au fost constituite guverne care se intemeiaza pe consimtamantul celor care sunt guvernati…"

Ganditi-va la puterea conceptelor continute in aceste cuvinte! Guvernul trebuie sa serveasca poporul, nu invers. Oamenii din orice tara dau guvernelor puterea, cu scopul explicit de a le asigura drepturile - cu alte cuvinte, demnitatea sau drepturile statului nu trebuie sa primeze in fata drepturilor oamenilor. Iar guvernele servesc cu consimtamantul poporului - aceasta insemnand ca orice guvern care ignora vointa poporului este sortit pieirii.

Aceste convingeri au fost dezvoltate in Constitutia Americii, care incepe cu niste cuvinte simple, dar celebre: "Noi, poporul". Ele sunt elaborate, pe mai departe, in Carta Drepturilor - un document care ramane, dupa cum cred eu, una dintre cele mai clare exprimari scrise vreodata despre importanta libertatilor individuale si se regasesc in scrierile pline de semnificatie ale parintilor fondatori ai Americii - Benjamin Franklin si James Madison, Thomas Jefferson si John Jay. Toate aceste scrieri au evidentiat mijloacele prin care promisiunile revolutiei americane au putut fi asigurate - in legile care au dat intaietate drepturilor omului si in institutiile desemnate sa verifice puterea celor alesi de popor sa il slujeasca. In mod remarcabil, liderii care au conceput aceste documente nu s-au concentrat pe definirea privilegiilor sau prerogativelor lor personale, nici pe crearea unei elite cu avantaje interne. Mai degraba, au incercat sa isi limiteze propria putere - imaginati-va asa ceva! - si prin aceasta sa asigure puterea, hotararea si dezvoltarea sanatoasa a tinerei democratii care sfida toate conventiile acelor vremuri.

Lupta Americii pentru definirea unei relatii corecte intre indivizi si stat ajuta la explicarea multelor dimensiuni ale Americii de azi: fundamentul multor decizii luate de Curtea Suprema, dezbaterea orientata pe diverse probleme, care este o trasatura atat de vie a procesului nostru politic; sau libertatile economice care conduc una dintre cele mai de succes economii pe care lumea le-a cunoscut vreodata. Dar aceasta lupta este deopotriva cruciala pentru orice intelegere reala a politicii externe americane. Noi credem ca exista o legatura intrinseca intre securitatea si interesele nationale ale Americii, pe de o parte, si sfera extinsa in care valorile noastre democratice sunt impartasite, pe de alta. Asa cum Secretarul de Stat Colin Powell a spus in decembrie anul trecut, cand s-a adresat Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa, "Respectul pentru libertatile fundamentale este un factor esential pentru pace, dreptate si bunastare". Credem ca guvernele cu adevarat democratice - acelea care raspund la nevoile si aspiratiile popoarelor lor, sunt fara indoiala mai stabile decat guvernele conduse de elite. Consideram ca guvernele democratice sunt cele mai bune ancore ale stabilitatii si libertatii in toate colturile lumii. Si stim ca democratiile reale sunt cei mai buni parteneri ai Americii in extinderea granitelor libertatii si dezvoltarii economice - fie in Europa razboiului rece sau in Irakul si Afganistanul de azi.

SUPREMATIA LIBERTATILOR INDIVIDUALE

Suprematia libertatilor individuale este un element important al politicii americane in ce priveste tari ca Romania sau cele din organisme ca OSCE. Credem ca libertatea de expresie trebuie pastrata daca vrem ca democratia din orice tara sa ramana "a poporului" - si ca eforturile nejustificate de a limita aceasta libertate trebuie combatute. Pretuim la fel de mult libertatea presei - o libertate care, in unele tari, ramane singurul mod cu adevarat eficient de a verifica puterea statului, si una care este esentiala pentru trasparenta si un guvern receptiv. Pentru ca o presa libera are scopul de a informa oamenii, credem ca articolele de presa trebuie sa se bazeze pe fapte, mai degraba decat pe opinii, iar materialele de opinie si articolele platite de oameni din afara redactiior pentru a fi publicate trebuie sa fie insemnate ca atare. Mecanismele eficiente de trasare a politicilor proprii sunt, in aceasta privinta, importante pentru asigurarea increderii cetatenilor in mass-media, asa cum o mass-media informata si eficienta este importanta pentru asigurarea increderii in guvern.

Credem, de asemenea, ca diferenta de opinii constructive creaza o societate mai sanatoasa, si ca o societate civila puternica - bazata nu doar pe respectul teoretic al guvernului, ci si pe interactiunea puternica si dominata de respect reciproc cu oficialii guvernamentali - este esentiala pentru a te asigura ca deciziile politice sunt corecte. Din toate aceste motive, sprijinim ferm libertatile de asociere si adunare. Partidele noastre politice incurajeaza exprimarea punctelor de vedere diferite, fara amenintarea excluderii. Intr-adevar, astfel de discutii si dezbateri deschise reprezinta o diferenta importanta intre societatile democratice si cele totalitare. In ultimul rand, consideram ca fiecare cetatean este indreptatit sa aiba propriile convingeri religioase - indiferent ca aceste convingeri sunt impartasite sau nu de majoritate - si ca nu ar trebui sa existe obstacole in inregistrarea religiilor sau in exercitarea libera a convingerilor religioase.

EGALITATE IN FATA LEGII

Toate aceste libertati reprezinta inima democratiei. La fel este si principiul fundamental potrivit caruia toti oamenii sunt egali - si ca sunt egali in fata legii, indiferent de rasa, etnie, sex sau orice alt factor. Acest principiu, care se regaseste in Declaratia de Independenta a Americii, nu a fost intotdeauna respectat in tara mea. Intr-adevar, cand documentul a fost scris, nu era vorba de aceleasi drepturi pentru femei si barbati, nici de altcineva in afara de proprietari care sa fi avut drept de vot. Copiii nu se bucurau de o protectie speciala, ca in ziua de azi. Si, asa cum stim, istoria Americii pe parcursul a 200 de ani contine esecuri tragice - rusinea sclaviei, dezonoarea segregatiei rasiale si rusinea faptului ca fiinte umane erau persecutate - chiar omorate - pentru ca erau negri, sau hispanici, sau homosexuali, sau din cauza convingerilor lor religioase. Acestea nu sunt doar greseli: in adevarul sens al cuvantului, toate sunt adevarate tragedii. Prin ele, America a devenit mai trista dar mai inteleapta si, treptat, si-a intarit devotamentul pentru egalitate sub lege.

Nici unul dintre noi nu poarta personal vina pentru crimele comise de altii, desigur, nici pentru nereusitele generatiilor care ne-au precedat. Dar noi toti purtam responsabilitatea de a ne asigura ca astfel de tragedii nu se vor repeta - si, mai pe larg, responsabilitatea de a ne asigura ca nici o minoritate nu este marginalizata, persecutata, sau chiar sa primeasca un statut mai prejos fata de ceilalti cetateni, doar pentru ca membrii ei sunt mai putini numerosi decat majoritatea, sau pentru ca au convingeri diferite de cele ale majoritatii. Acesta este un drep uman elementar. Ar trebui sa ne uneasca pe noi toti, ca fiinte umane.

Concentrarea politicii noastra externe pe egalitatea in fata legii este o prelungire a experientelor noastre de acasa. Credem ca mostenirile si experientele prin care au trecut cetatenii nostri ne-au facut mai puternici ca tara si ca intoleranta poate duce la fisuri care, in cele din urma, ne vor subrezi natiunea. In aceasta privinta, America nu se deosebeste de Romania, care s-a imbogatit la randul sau mult pe parcursul istoriei, prin experientele diverselor credinte, nationalitati si grupuri entice care, impreuna, sunt mai mult decat suma partilor lor. Suntem convinsi ca, pentru o democratie puternica, natiunea nu se poate situa deasupra legilor care protejeaza drepturile individului, cu exceptia cazurilor in care motive clare de securitate nationala, care sunt dezbatute si aprobate de instante, cer acest lucru. Suntem, de asemenea, convinsi ca nici un oficial, la nici un nivel, nu ar trebui sa se plece in fata a ceea ce James Madison a numit "tirania majoritatii", prin supunerea drepturilor oricarui grup minoritar celor ale majoritatii. Responsabilitatea de a ne asigura ca principiul potrivit caruia "toti oamenii se nasc egali" nu revine doar judecatorilor, ci tuturor oficialilor, alesi sau numiti, de la primarie pana la presedintie. Am incredere ca liderii acestei tari si, da, ai acestui oras, impartasesc pe deplin acest punct de vedere.

STATUL DE DREPT

In cele din urma, dam o importanta considerabila statului de drept, pentru ca noi credem ca este absolut crucial pentru pastrarea libertatilor la care ne-am referit - si este crucial pentru pastrarea democratiei in sine. Justitia care este subordonata politicii nu poate, de fapt, sa fie considerata cu adevarat justa. Cetatenii carora le este refuzata judecata - chiar daca este vorba de o presupusa crima si indiferent de dovezile existente - nu sunt, in fapt, egali potrivit legii, asa cum ar trebui sa fie. Drepturile legale si garantiile constitutionale care nu sunt sustinute in practica nu sunt mai mult decat niste foi de hartie. Iar liderii care considera ca sunt mai presus de lege, sau care isi tin prietenii departe de atingerea legii sunt ei insisi nedemocratici. Credem ca acest principiu se aplica tuturor liderilor, indiferent de pozitia politica sau situatia familiala sau importanta economica. Intr-adevar, aplicarea legii in ce il priveste pe Presedintele Statelor Unite pe vremea scandalului Watergate, la inceputul anilor '70, ramane un moment care mi-a inspirat atat incredere in tara mea, cat si apreciere fata de cat de important este cu adevarat statul de drept.

Credinta americanilor ca statul de drept trebuie sa aiba intaietate influenteaza, desigur, multe dintre idealurile noastre de politica externa. Criminalii internationali si despotii trebuie facuti responsabili pentru crimele lor - in cadrul sistemelor interne de judecata, acolo unde ele functioneaza, sau potrivit unor aranjamente speciale, in caz contrar. In multe tari, furnizam pregatire si alte tipuri de asistenta cu scopul de a imbunatati profesionalismul si capacitatile politiei, procurorilor si judecatorilor care se afla in centrul sistemului de justitie. Ajutam la intocmirea proiectelor de lege de care este nevoie pentru a asigura drepturile cetatenilor si luam atitudine cand figuri politice par sa se interfereze in sistemul de justitie. In aceasta tara, pentru a avea siguranta ca nimeni nu este mai presus de lege, am sprijinit crearea Parchetului National Anti-Coruptie si am lucrat la sporirea prerogativelor sale. In final, aici, ca oriunde altundeva, sustinem drepturile de proprietate. A putea stapani o proprietate reprezinta un semn de stabilitate in orice democratie si economie. Prin urmare, restituirea proprietatilor catre proprietarii de drept este cruciala. Intr-adevar, cei care detin proprietati particulare si acele biserici care si-au pierdut proprietatile sunt printre marile victime ale comunismului, in toate statele din aceasta regiune. Drepturile lor legitime trebuie reinstaurate. Daca drepturile proprietatii particulare ale cetatenilor exista prin lege, dar nu in practica, statul de drept nu este sustinut, iar drepturile de proprietate nu exista cu adevarat.

FORME DE GUVERNAMANT

Fiecare dintre aceste drepturi implica responsabilitati, desigur. Unele dintre aceste responsabilitati revin cetatenilor: angajarea in probleme care afecteaza sanatatea unei tari; informarea in privinta subiectelor de interes si contributia la decizii care pot fi luate la nivelul lor, in concordanta cu principiile democratice. Intr-o democratie functionala, conceptele de serviciu public si voluntariat nu sunt doar intelese - sunt invatate si exersate de la varste fragede. Cu alte cuvinte, democratia implica mai mult decat mersul periodic la urne: este munca serioasa si cere ca cetatenilor sa le pese suficient de propriul lor viitor si de cel al comunitatilor in care traiesc si al tarii lor, sa isi suflece manecile si se implice in probleme care au importanta pentru ei.

Alte responsabilitati revin guvernului: poate cel mai important lucru este ca guvernele alese au in primul rand responsabilitatea de a se asigura ca legile sunt construite si aplicate pentru a proteja drepturile oamenilor pe care ii reprezinta. Pentru a se asigura ca aceste din urma responsabilitati sunt indeplinite in concordanta cu intentiile democratice, parintii fondatori ai Americii au instituit limite importante, un control al puterilor exercitate de autoritatile statului asupra puterilor oricarei ramuri a guvernului. Acest control este crucial pentru garantarea libertatii careia americanii ii sunt atat de dedicati.

Exista multe forma de democratie, desigur, si recunoastem si acceptam pe deplin ca forma aleasa poate fi diferita de la tara la tara. Nu se poate, cu alte cuvinte, ca "o singura masura sa se potriveasca oricarei democratii". Dar in fiecare tara, un sistem de responsabilitate este necesar pentru garantarea democratiei, oricare ar fi forma sa. Americanii cred ca autoritatile locale pot cel mai bine sa inteleaga nevoile cetatenilor lor. Respectam acest principiu al descentralizarii autoritatii in eforturile noastre de a incuraja dezvoltarea democratiei in alte parti. Credem, de asemenea, ca autoritatile alese de popor sunt mult mai receptive la nevoile si valorile alegatorilor lor. Intr-adevar, multi m-au asigurat ca oamenii acestei tari nu i-ar fi ales niciodata pe unii indivizi care, in diferite momente dinainte de 1989, au fost pusi in functie prin listele de partid - indivizi care au fost asociati cu activitati nedemocratice in timpul regimului trecut, sau ale caror angajamente fata de normele democratiei erau discutabile.

CONCLUZIE

Imi aduc aminte perfect, pe cand eram un copil de 4 sau 5 ani, ca bunicul meu s-a apropiat de mine in timp ce treceam prin fata unui magazin unde flutura mandru steagul american. Mi-a spus: "Baiete, oricand vei vedea steagul american, sa te opresti si sa il saluti si sa spui o rugaciune de multumire. Intr-o zi vei intelege ce reprezinta acest steag pentru lumea intreaga". Bunicul meu a murit cu mult timp in urma, dar inca ma gandesc la el cand vad steagul tarii mele. Patru decenii mai tarziu, am ajuns sa inteleg binecuvantarea de a trai in America si sa apreciez mai puternic libertatile pe care le avem. Si stiu ca aceste libertati dateaza din timpul fondarii Americii si din valorile si principiile care i-au facut pe cetatenii acestei tari sa isi realizeze visurile.

Daca vi se pare ca am pictat un tablou al perfectiunii sistemului democratic american, va asigur ca nu aceasta a fost intentia mea. Au fost multe momente in istoria tarii mele - pe unele le-am mentionat - cand atasamentul cetatenilor sau liderilor Americii fata de democratia adevarata nu a fost unul ferm. Lacomia si ambitia exista in tara mea ca oriunde altundeva; nu exista indoiala ca acestea vor pune la incercare democratia noastra pe viitor, asa cum au facut-o si in trecut. Mai mult, democratia in orice tara este ceea ce numim noi "o munca in desfasurare". America continua sa dezbata, sa rafineze si sa se lupte pentru drepturile enuntate de parintii nostri fondatori pentru a dobandi ceea ce Constitutia noastra numeste "o uniune mai perfecta".

Dar sper ca acest lucru ofera o perspectiva asupra faptului ca America tine atat de mult la reinstaurarea libertatii si democratiei in locuri ca Afghanistan si Irak. Sper ca explica puterea angajamentului nostru in timpul razboiului rece cand ne-am impotrivit tuturor lucrurilor reprezentate de comunism. Sper ca va ajuta sa intelegeti de ce dam atata importanta faptului ca democratia este inradacinata sau superficiala sau daca liderii inteleg angajamentele pe care trebuie sa le ia cand reprezinta poporul unei societati democratice.

Uneori, noi ca americani - inclusiv aceia dintre noi care reprezinta America in strainatate - vorbim direct despre limitarile aduse democratiei, pe care le depistam in strainatate. Uneori ni se spune ca ne depasim autoritatea diplomatica facand asta. Cei care si-au exprimat aceasta parere, desigur, imprumuta de fapt o veche replica din zilele autarhiei si dictaturii comuniste. Adevarul este ca suveranitatea nationala nu poate exclude respectul pentru drepturile si integritatea oricarei fiinte umane. Nu mai este acceptabil sa spui ca diplomatii si-au depasit limitele cand vorbesc public de probleme asociate cu democratia, drepturile omului, proprietatea privata, statul de drept in tarile in care sunt acreditati.

Multi dintre dumneavostra inteleg asta, desigur. Dar pentru aceia dintre dumneavoastra care se intreaba de ce vorbesc despre coruptie sau despre o presa libera sau despre blocajele cazurilor de restituire care sunt plimbate de colo-colo in procese de apel astfel incat sa nu fie facuta dreptate acasa sau la curtile internationale, sper ca aceasta ajuta la limpezirea lucrurilor. Vedeti dvs., ca ambasador, imi reprezint tara si valorile sale, asa fac si alti diplomati ai ambasadei noastre din Bucuresti si si biroului de informatii de aici, din Cluj Napoca. Stim ca, pentru ca relatia noastra bilaterala sa se dezvolte si sa se maturizeze, problemele legate de democratie trebuie sa faca parte din dialogul nostru - mai ales avand in vedere aspiratiile euro-atlantice ale Romaniei. Romania este prietenul si aliatul nostru si o democratie tanara, in dezvoltare. Pentru a o ajuta sa faca fata problemelor cu care se confrunta, trebuie sa discutam despre aceste probleme - nu pentru a emite judecati, ci pentru a face drumul inainte mai usor. Este datoria noastra sa spunem clar ce actiuni vor ajuta relatiilor noastre bilaterale si care sunt cele ce le vor prejudicia.

In timpul petrecut de mine in Romania, ambasada noastra a lucrat ca echipa pentru a ajuta la ancorarea parteneriatului Americii cu aceasta tara, avand ca baza intelegerea crescanda din partea Romaniei a adevaratului inteles al unor cuvinte ca 'democratie' si 'economie de piata'. Am facut lucruri minunate impreuna si sunt mandru de ceea ce am realizat. Dar imi cunosc tara si mai stiu ca taria si amploarea parteneriatului nostru bilateral va depinde, in cele din urma, de atasamentul Romaniei fata de titlul de democratie pe care il pretinde.

Am spus deseori ca am incredere in viitorul Romaniei si in viitorul parteneriatului nostru si nu in mica masura datorita tinerilor pe care i-am intilnit in aceasta tara. Adevarul este ca pentru tinerii Romaniei - si aici ma refer la voi - sunt mai multe in joc decat pentru oricine altcineva in rapiditatea cu care are loc dezvoltarea democratica a Romaniei. Sper ca recunoasteti ca nu puteti lasa ca viitorul Romaniei - adica viitorul vostru - sa fie decis de altii. Cu alte cuvinte, puterea de a va modela viitorul sta in mainile voastre si cat de mult va putea creste pe mai departe parteneriatul dintre tarile noastre va depinde mai putin de ce orice ar face un ambasador sau o ambasada, decat daca va veti implica sa ajutati dezvoltarea democratica a acestei tari.

Acest vechi si frumos oras Cluj-Napoca are o traditie de excelenta academica, o istorie de schimburi cu lumea si un respect fata de diferitele credinte religioase, care este vizibil in turlele de piatra care delimiteaza gratios linia cerului. Adaposteste, de asemenea, o tanara generatie care este pregatita sa gandeasca independent - pentru a provoca intelepciunea conventionala cu o viziune de construire a unui viitor mai luminos. Lectiile istoriei care ma inconjoara in aceasta sala si in acest oras s-au dezvoltat timp de multe sute de ani; lectiile Americii sunt mult mai tinere, dar nu mai putin inradacinate. Folositi-le pe toate pentru a crea viitorul pe care il doriti si pe care orasul si tara voastra il merita. In aceasta misiune temerara aveti sprijinul meu deplin si parteneriatul poporului american. Va multumesc.